Platforma liberala “Pentru o noua economie” – Turismul

PNL considera turismul unul din domeniile prioritare ale economiei romanesti.

Prin lipsa unei strategii coerente si un constant dezinteres in domeniu, turismul romanesc a juns pe penultimul loc in Europa ca procent din PIB (studiu World Tourism Organization – 2009). In 2008, cifra de afaceri din turism reprezenta 5,8% din PIB, iar in 2009 a scazut la 5,7% din PIB. Media europeana este  10% din PIB, dar sunt state care obtin sume importante din turism, cum ar fi Croatia cu 25% din PIB, Austria cu 14,5% din PIB sau Slovacia cu 12,6% din PIB

Romania are potential pentru dezvoltarea turismului “all season”. Urmarind strategiile actuale din turism, Romania are posibilitatea ca, in 15 ani, sa devina al patrulea furnizor de servicii turistice din Europa, dupa Spania, Franta si Italia.

Obiectivul PNL este cresterea cifrei de afaceri obtinuta din turism la 7,5% din PIB in 2020 si 10% din PIB in 2025.  PNL urmareste ca 18% din populatia activa a Romaniei, cu precadere din zonele mai slab dezvoltate, sa obtina venituri din turism.

Strategia de dezvoltare a turismului cuprinde cinci directii principale:

1. Introducerea conceptului de “zona de interes turistic”ca model de lucru si elaborarea strategiei de dezvoltare tinand cont de acesta.

Conceptul de “zona de interes turistic” este un concept modern, actual, care se afla la baza dezvoltarii turistice in toate regiunile importante din Europa, SUA, Canada si Australia.

Zonele de interes turistic vor primi pachete personalizate de dezvoltare in functie de grad: national, regional sau local.

Obiectivul PNL este ca pâna in 2020, zonele de interes turistic national sa cuprinda produse turistice competitive la nivel european.

PNL garanteaza suportul necesar pentru ca  zonele de interes turistic regional sau local sa aiba sanse reale de upgrade. Prin utilizarea metodelor si instrumentelor de dezvoltare, fiecare administratie locala va avea posibilitatea cresterii veniturilor obtinute din turism.

2. Implementarea strategiei de “ecoturism” pentru zonele protejate.

Romania are 12360 km2 de zone naturale protejate. Aceasta suprafata reprezinta 5,18% din suprafata totala a Romaniei. Pentru comparatie, Austria are 2,8% din teritoriu zona naturala protejata, iar Elvetia 0,42%.

PNL doreste sa scoata in evidenta aceasta bogatie naturala. Actuala forma de organizare, administrare si finantare a zonelor protejate duce, in timp, la distrugerea lor.

PNL propune modelul american in organizarea si administrarea zonelor protejate.

Fiecare zona protejata va beneficia de un proiect de dezvoltare personalizat, conform standardelor actuale in domeniu, astfel încât,  sa asigure functiile standard ale zonelor protejate:

–       conservarea zonei protejate;

–       cresterea veniturilor din ecoturism;

–       implicarea populatiei locale in administrarea si pastrarea zonelor protejate.

3. Modificarea metodei de autorizare si acreditare.

PNL propune modificarea sistemului actual de autorizare si acreditare.

PNL doreste schimbarea unui sistem de autorizare si acreditare exclusiv birocratic, invechit si generator de coruptie, cu un sistem modern coparticipativ si dinamic.

PNL sprijina calitatea in actul de turism. In acest sens PNL  doreste colaborarea cu asociatiile si patronatele din turism in procesul de autorizare si acreditare.

PNL doreste modernizarea criteriilor de acordare a certificatelor de clasificare a structurlor de primire turistica prin introducerea de criterii estetice legate de specificul local, natural sau architectonic.

PNL va colabora cu Ministerul Culturii si Ordinul National al Arhitectilor in procesul de autorizare a structurilor de primire turistica din cadrul turismului urban.

4. Schimbarea calitatii in serviciile din turism prin infiintarea “Scolii Romane de Turism” si a “Scolii Romane de Turism Montan”

Pregatirea profesionala in Romania sufera de 20 de ani de un grav deficit de calitate. PNL sustine “principiul breslelor” in privinta obtinerii unei pregatiri profesionale de calitate.

PNL va infiinta “Scoala Romana de Turism” pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul urban si de litoral. Pregatirea se va face dupa metoda si programa americana, aceasta fiind compatibila cu profilul si necesitatile angajatului roman din turism.

PNL va infiinta “Scoala Romana de Turism Montan” pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul montan. Pregatirea se va face dupa metoda si programa franceza.  “Scoala Romana de Turism Montan” va include “Scoala Romana de Ghizi Montani” si “Scoala Romana de Alpinism”. De asemenea, module de curs din cadrul scolii se vor adresa  pregatirii jandarmilor montani.

Romania are in prezent aproximativ 2200 de cetateni care lucreaza in strainatate  in turism la cel mai inalt standard international. Obiectivul PNL este atragerea unui numar cat mai mare dintre acestia si includerea lor in procesul de administrare si pregatire a cadrelor din turism.

5. Strategie de promovare personalizata

PNL considera o eroare cheltuirea de fonduri in 2010 pentru brandul de tara. Cat timp Romania nu poate oferi un produs turistic competitiv actualelor standarde intenationale in domeniu orice suma alocata brandului de tara este irosita. Aceasta afirmatie se observa si in faptul ca, desi, in 2009, s-au alocat 15,4 mil RON pentru brandul de tara, Romania a avut cea mai mare scadere din UE a numarului de turisti non-rezidenti       – 15%.

PNL considera deschiderea subiectului privind brandul de tara in 2020, cand, estimam ca zonele de interes turistic national vor putea oferi produse turistice competitive la nivel european.

In acest interval, PNL propune o strategie de promovare personalizata a turismului romanesc. Astfel, se vor urmari grupuri tinta, zone si categorii de varsta care se adapteaza actualului grad de satisfactie din turismul romanesc. Un obiectiv prioritar pe termen mediu va fi procesul de fidelizare a turistilor romani.

In conceptul de promovare personalizata va intra strategia de marketing, participarea la targurile si expozitiile de turism, precum si reorganizarea agentiilor de promovare turistica a Romaniei din strainatate.

PNL, in vederea atingerii obiectivului de 10%  PIB din turism in 2025, doreste sa incurajeze anumite domenii ale activitatii turistice care lipsesc de pe piata romaneasca. Astfel, PNL incurajeaza investitiile in:

1. Turismul urban.

PNL sprijina autoritatile locale in dezvoltarea unui turism urban de calitate. Se vor sprijini investitile legate de constructia de centre de conferinte si spatii expozitionale in favoarea turismului de business.

Orasele Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca, Timisoara si Constanta vor fi sprijinite sa intre in circuitul european de tip “City Break”.

PNL va sprijini autoritatile locale in dezvoltarea sistemelor de informare si orientare turistica.

2. Turismul istoric.

PNL sustine dezvoltarea urmatoarelor proiecte destinate turismului istoric:

  • Proiectul “Cetatile fortificate sasesti din Transilvania” cu punct de referinta Sighisoara;
  • Proiectul “Cetatile Dacice” cu punct de referinta Sarmizegetusa;
  • Proiectul “WWI – Triunghiul Mortii” cu punct de referinta Marasesti.

Aceste proiecte vor avea o dezvoltare unitara din punct de vedere al conceptului si zonala din punct de vedere al executiei, tinandu-se cont de proiecte similare executate in zone echivalente din Europa.

3. Turismul de croaziera.

In colaborare cu operatorii din domeniul turismului de croaziere, PNL propune urmatorele actiuni:

  • Amenajarea a doua terminale de croaziera fluviala la Drobeta Turnu Severin si la Giurgiu. In primul caz se va urmari promovarea zonelor  Baile Herculane – Valea Cernei si Cheile Dunarii, in cel de-al doilea caz, Bucuresti si imprejurimi.
  • Cresterea portului Constanta ca importanta in cadrul croazierelor din Marea Neagra prin cresterea ofertei turistice in zona de interes turistic national Constanta – Mamaia. Se va urmari si cresterea gradului de accesibilitate a turistilor in aceasta zona.

4. Cicloturismul.

Cu o vechime de aproximativ 40 de ani in Europa, cicloturismul lipseste cu desavarsire in Romania.

PNL sustine dezvoltarea infrastructurii de cicloturism pentru urmatorii 15 ani in trei etape astfel:

  • Prima etapa va consta in constructia de piste pentru cicloturism in interiorul zonelor de interes turistic national. Acestea vor avea ca obiectiv conectarea principalelor obiective ale zonei.
  • A doua etapa va consta in constructia de piste de-a lungul principalelor rauri (Mures, Olt, Siret) precum si de-a lungul Dunarii. (Pista de cicloturism dedicata Dunarii pleaca de la Donaueschingen – Germania si se opreste la sud de Budapesta – Ungaria!).
  • Ultima etapa va consta in conectarea pistelor realizate in primele doua etape astfel incat Romania sa poata intra pe harta destinata cicloturismului.

In realizarea proiectelor de cicloturism PNL sustine modelul olandez si german prin  constructia de piste de clasa “A” de tip “segregate”.

PNL doreste sa sprijine prin parteneriat cu vecinii nostri dezvoltarea zonelor turistice aflate in zona de frontiera. Se vor incuraja proiectele si strategiile comune, atragerea comuna de fonduri UE precum si modalitati de simplificare a procedurilor de trecere a frontierei.

PNL sprijina dezvoltarea urmatoarelor proiecte transfrontaliere din domeniul turismului:

  • Proiectul “Parcul National Cheile Dunarii – Djerdap” cu Serbia
  • Proiectul “Parcul National Muntii Rodnei – Karpatskyi Biosphere Reserve” cu Ucraina
  • Proiectul “Regiunea Suceava – Cernauti” cu Ucraina
  • Proiectul “Zona rustica  2 Mai – Vama Veche – Durankulak – Kavarna” cu Bulgaria

Strategia pentru turism prezentata de PNL  prezinta urmatoarele avantaje:

1.    Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, fiecare proiect prezentat in strategie fiind eligibil pentru finantare europeana.

2.    Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in zonele defavorizate dar cu potential turistic.

3.    Raport optim intre valoarea investitiilor si veniturile obtinute din activitatea de turism ca procent din PIB pe termen lung.

4.    Dezvoltarea unui domeniu economic “verde”, fara risc de relocare a activitatii.

Javră ordinară!

cum suna acum scrisorile catre presedintie ….

Javră ordinară!

În nota  de  golan  deja atât de cunoscută, care îţi evidenţia şi mai mult spurcăciunea  şi duplicitatea firii tale scârnave, ţi-ai lipit, mai zilele trecute, plin de o gravitate cu sens unic, mutra de sticla televizoarelor,  spre a ne ţine (încă) o lecţie despre preţuirea pe care tu, împreunare  a tuturor  josniciilor  posibile, o acorzi, simbolurilor statului, simbolurilor naţionale.  Un stat din care, netrebnicule, ai făcut moşia poftelor tale blonde şi a viziunilor tale demente, un stat pe care, mai ai puţin,  şi îl împarţi întru totul lichelelor  care te slugăresc   adorându-ţi licuriciul.  M-a cuprins o vomă epidemică pe care am ţinut-o sub control doar pentru  că nu te aveam pe-aproape să ţi-o ofer deplin pe mutra-ţi  behăindă şi bolnavă. Ai vrut să ne arăţi, Javră ordinară, cât de mult te-au afectat cele câteva caschete pe care, împinşi de dispreţ şi disperare, poliţiştii le-au aruncat spre buncărul  în care  se clocesc ordinele  disoluţiei noastre sociale,  tragedia pulverizării noastre  sufleteşti,  ura fiecăruia dintre noi faţă de toţi ceilalţi…, pentru că tu, nemernicule,  din asta trăieşti, din ura  pe care o cultivi între cei pe care trebuie să îi ţii în armonie şi împăciuire.  A fost puţin, scursură ordinară… Meritai să ţi le înfunde, rând pe rând, pe beregata behăitului cu care ne terorizezi, până când doar pe urechi ai  mai fi  putut  respira. Tu ne vorbeşti despre simboluri naţionale, bestie?

  • Tu, care nu ai lăsat mişcării nicio fibră de muşchi dintr-ai feţei,  când  mimul retardat de la Palatul Victoria a tocat, precum o moară stricată,  onoarea, demnitatea  şi prestigiul Armatei României, făcându-ne mai des decât se ştergea la gură, nesimţiţi?
  • Tu, care ai aruncat cu stele de general în stânga şi-n dreapta, de parcă ar fi fost dude pentru porcii ţinuţi în laboratoarele morţii prin inaniţie, ridicând în ajungeri militare rare mafioţi consacraţi, borfaşi ordinari, lichele şi infractori despre care doar tu, Javră ordinară, ştiai asta?
  • Tu, care, întreţinând, prin respiraţie gură la gură,  un impostor la conducerea Statului Major General, mă rog, cel dintâi amiral de Bărăgan, ai terminat istoric Armata Română, ai debusolat-o până în cea din urmă fărâmă a puterii ei de a exista?
  • Tu, care, fără să clipeşti, ai declarat elitei militare naţionale că militarii trebuie să aibă pensii ocupaţionale, cum de altfel este în toată lumea, minţind ca un borfaş ordinar?
  • Tu, care, dominat maladiv de obsesia culorii mov, ai schimbat rânduiala Stemei României, plasând-o în spectrul violet al minţii tale bolnave?
  • Tu, care, de Ziua noastră Naţională, precum ultimul dintre golani şi primul dintre derbedei, ai ignorat făţiş pe foştii şefi ai statului român, oameni pe care azi, văzându-te şi aflându-te, îi preţuim mai mult decât am făcut-o atunci când  ne erau preşedinţi?

Tu vorbeşti, nesimţitule, despre simboluri naţionale? Tu,  care le calci, zi de zi, în picioare şi le terfeleşti în mocirla în care ne împingi fără măcar să clipeşti a luare aminte?   Să îţi mai spun ceva, Javră ordinară… Deşi nu ar fi trebuit să calci în treburile demnităţii de şef de stat neştiind asta, află, jigodie sinistră, că toţi cetăţenii statului pe care îl conduci, toţi cetăţenii pe care îi umileşti până la degradare, precum într-un neîngrădit lagăr de exterminare, sunt simboluri ale statului, sunt simboluri naţionale, sunt bunuri naţionale… Toţi, mai puţin tu, Javră ordinară!

Medicul, omul   prin care Dumnezeu ne drege sănătatea, pe care l-ai umilit metodic, aducându-l în pragul disperării, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Dascălul, netrebnicule, care ne îndreaptă neîncetat paşii şi  mintea pe drumul de fiecare clipă al cunoaşterii, aprinzându-ne  lumina  primelor  aflări, de care îţi baţi joc  fără urmă de bun simţ, este simbol şi  bun naţional, Javră ordinară!

Artistul care ne slujeşte spiritul şi ne astâmpără setea de frumos, scriitorul care îşi lasă  viaţa  în operele trăiniciei  şi rămânerii noastre, pe care i-ai umilit netrebnic, sunt simboluri şi  bunuri  naţionale, Javră ordinară!

Inginerul, economistul, întreprinzătorul, în mintea şi în puterea cărora sunt răspunsurile la înnegurarea pe care ne-ai produs-o,  sunt  simboluri şi  bunuri  naţionale, Javră ordinară!

Juristul, behăitule, pe care îl supui unor constrângeri înspăimântătoare, la care încă ne mai ducem  cu speranţa dreptăţii, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Muncitorul, rămas în grija unor sindicate care nu mai sunt demult ale sale,  este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Ziaristul – el ne mai ştie durerile, păsurile, suferinţele, nedreptăţile pe care le îndurăm în tăcere,  el ne mai  hrăneşte speranţe de bine, este simbol  şi bun naţional,  Javră ordinară!

Ţăranul,  pe care aproape că l-am pierdut istoric, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Preotul care a obosit peste măsură tot amăgindu-ne răbdarea, este simbol şi bun naţional,  Javră ordinară!

Soldatul care îşi pune viaţa legământ de-i va fi rău Ţării şi pe care, din când în când, îl aducem acasă înveşmântat în plumb, este simbol şi bun naţional,  Javră ordinară!

Oropsitul fără de orizont  al acestor timpuri urgisite peste măsură, care îşi amăgeşte  abia respirând trecerea dintr-o zi într-alta, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Bătrânul de la colţ de stradă, căruia îi lipsesc curajul şi puterea să întindă mâna spre-a cere, este simbol şi  bun naţional, Javră ordinară!

Prăpăditul pe care, sufocaţi de nevoi şi lipsă de bani, nu avem puterea să îl ducem spre groapă, este şi el simbol şi bun naţional, Javră ordinară!

Muritorul de foame, de care noi, într-un de neiertat păcat al înstrăinării, am cam uitat, este simbol şi bun  naţional,  Javră ordinară!

Românii, de orice sânge-ar fi, de care tu, canalie dementă, îţi baţi joc mai mult decât respiri, sunt, toţi, simboluri şi  bunuri naţionale, Javră ordinară!

Nu vreau să-ţi putrezească oasele prin puşcărie. Rămâi printre noi să te pot scuipa, tot restul vieţii. Mă mulţumesc cu atât, Javră ordinară!

Noi !

Pt. conformitate

Costinel Petrache, Bucureşti,  28 septembrie 2010